shopify
analytics tool

Ziua Culturii şi a Poetului Românilor, spionat îndeaproape de austro-ungari şi ruşi

La-statuia-Eminescu_Protecuci.ro

La-statuia-Eminescu_Protecuci.ro “Astăzi este una dintre sărbătorile care din 2010 a devenit un reper important în calendarul activităţilor culturale româneşti. Nici nu cred că se putea alege o zi mai frumoasă decât cea de 15 ianuarie, care semnifică naşterea unuia dintre geniile, dintre personalităţile copleşitoare ale culturii româneşti: Mihai Eminescu. Românii şi ţările mici în general trebuie să fie mai bine cunoscute prin cultura lor, dacă nu au un nivel mare de dezvoltare economică. Putem să adăugăm alte nume mari ale culturii române: Brâncuşi, Enescu, Caragiale, Slavici, sunt personalităţi care au creat o operă, care au ctitorit oameni. E bine să ne întrebăm dacă astăzi mai există personalităţi de anvergura celor la care m-am referit“, a spus la sala studio a Casei de Cultură, directorul Viorel Burlacu. Invitat la evocarea susţinută de Casa de Cultură, scriitorul tecucean Vasile Ghica a punctat aspecte din viaţa prietenului poetului naţional, Ioan Slavici (1848-1924), părintele nuvelei româneşti. Peste 3 zile se vor împlini 165 de ani de la naşterea nuvelistului. Eminescu spunea despre opera lui Slavici că această lume a lui seamănă nu numai în exterior cu ţăranul român, în port şi vorbă, ci cu fondul sufletesc al poporului. Revenind la firul vieţii lui Eminescu scriitorul tecucean a mai amintit că acesta era urmărit pas cu pas pentru atitudinea lui împotriva Imperiul Austro-Ungar. Eminescu a locuit un timp în casa lui Slavici. Soţia nuvelistului, de origine maghiară, se pare că avea nişte însărcinări din partea Imperiului.

1883, începutul sfârşitului pentru Eminescu

“Doamna Slavici a provocat dezastrul din fatidica zi de 23 iunie 1883. Ar trebui să fie zi de doliu naţional. Atunci s-a realizat scoaterea lui Eminescu din viaţa civică şi i s-a grăbit moartea. Eminescu (redactor-şef la ziarul Timpul) scria împotriva Imperiului Austro-Ungar. Între România şi acest imperiu urma să se încheie un tratat secret. Nu ştim dacă Eminescu ştia dar în mod normal nişte parteneri nu trebuie să se mai atace-n presă. Cu Eminescu nu se putea discuta, pe el îl durea soarta românilor de acolo. Unul dintre informatori se pare că era doamna Slavici. Ea i-a trimis lui Titu Maiorescu un bileţel – ”Veniţi urgent, Eminescu a înnebunit”. Se pare că regia era aranjată pentru că e greu de crezut că a fost condus la baie şi acolo a apărut imediat o cămaşă de forţă în care a fost introdus. Nicăieri în lume un om nu este băgat în cămaşă de forţă fără aprobarea familiei. Un medic l-a tratat apoi ca pe un animal, i-a administrat mercur”, a afirmat Vasile Ghica. Profesorul de limba română, Vladimir Radu, de la Colegiul Naţional “Calistrat Hogaş”, a precizat că în 1883 a apărut şi primul volum de poezii al lui Eminescu editat la iniţiativa lui Titu Maiorescu. “Opera lui Eminescu cuprinde de fapt 16 volume de 1800 de pagini, scrise în 17 ani. E o operă impresionantă, fantastică, care îi blochează pe cercetători”. Profesorul a mai menţionat: ”Eminescu ca frunte a intelectualităţii era pus sub urmărire de cele 2 mari Imperii, Austriac şi Rus, pentru că era problema Ardealului, Basarabiei şi a Bucovinei de Nord. Dacă oamenii politici sunt dispuşi să facă tot felul de compromisuri trebuie să se ridice un om de cultură, un adevărat patriot care să spună Basarabia e pământ românesc”. Au luat cuvântul apoi Natalia Hulea şi Corina Olaru (director adjunct), profesori de limba română la acelaşi colegiu. Doi dintre numeroşii elevi de la ”Calistrat Hogaş” care au participat la evocare, au recitat o seamă de versuri eminesciene iar Elena Fănică a interpretat melodia Eminescu, a regretaţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Profesorii, elevii şi ceilalţi participanţi au mers la statuia poetului naţional din parcul central din Tecuci unde au depus o coroană de flori şi au recitat la unison prima strofă din poezia Glossă.

Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi şi nouă toate;

Ce e rău şi ce e bine

Tu te-ntreabă şi socoate;

Nu spera şi nu ai teamă,

Ce e val ca valul trece;

De te-ndeamnă, de te cheamă,

Tu rămâi la toate rece.

 

Casa de Cultură a organizat marţi seară, începând cu ora 17 şi un spectacol muzical-coregrafic dedicat Zilei Culturii Naţionale.

 

About the Author

Marian Topriceanu

Vezi profilul acestuia pe FACEBOOK

1 Comment on "Ziua Culturii şi a Poetului Românilor, spionat îndeaproape de austro-ungari şi ruşi"

  1. Sunt recunoscator organizatorilor, cat si tuturor participantilor.
    In epoca asta de rah.. in care traim, cu atatia ganditori, analisti, “disecat(o/u)ri”, EMINESCU a fost ascuns, a ajuns aproape un ilegalist. In orice cerc autointitulat academic, daca doar rostesti “Eminescu”, sar nu stiu cati pentru a-l denigra. Iar noi, cei prosti, dar degeaba multi, nu stiu de ce nu-l putem apara.
    Cine nu-l iubeste pe Eminescu (care nici el nu a fost perfect), acela este gol pe dinauntru…

Fii sociabil! Scrie şi tu un comentariu.

Your email address will not be published.


*


*