shopify
analytics tool

TECUCI 1917 – 2017 -100 de ani de la sfărşitul Primului Război Mondial

TECUCI 1917 – 2017 -100 de ani de la sfărşitul Primului Război Mondial, care prin amploare şi consecinţe a marcat istoria modernă şi naşterea Europei din zilele noastre…

ÎN 1925, TECUCENII AU RIDICAT PRIMA STATUIE DIN LUME ÎN MEMORIA CERCETAŞILOR EROI

Să căutăm izvorul!


Chiar aşa. De unde începe istoria acestei mişcări care a învolburat în numai câţivaIstoria ridicarii Satuii cercetasului la Tecuci ani energiile juvenile ale planetei?
A fost odată ca niciodată… un lord,cu numele Robert Baden Powell. Era cu totul deosebit faţă de semenii lui. Nimănui nu îi trecuse prin minte până atunci să-i ajute pe tineri să-şi organizeze timpul liber. Îi vedea dezorientaţi, fără pasiuni şi fără idealuri. Le lipseau valorile elementare, cum ar fi: respectul faţă de ţară, de semeni, de natură, de valori etc.
S-a retras pe o insulă cu un grup de tineri cu care a dialogat, s-a jucat şi le-a pus în priză imaginaţia. A scris apoi o carte, devenită, în scurt timp celebră: ”Scouting for Boys.” Da,domnişoarele, pe atunci, fiind excluse de la asemenea manifestări.Toate acestea se întâmplau la 1908 în Anglia.
Şi în numai câţiva ani, planeta s-a umplut cu cercetaşi. Îndemnul lui a electrizat mapamondul. Parcă ar fi apărut o nouă religie.
„Străduiţi-vă,dragi cercetaşi, să lăsaţi lumea un pic mai bună,decât aţi găsit-o,când v-aţi născut!”
Un imens tratat de morală îmbrăcat în doar câteva cuvinte. Cât de mult ne-ar trebui şi acum o asemenea minte genială!

Dar,în definitiv,ce este Cercetăşia?

Despre cercetasie la Tecuci  Este o asociaţie apolitică, bazată pe voluntariat, care îşi propune să dezvolte la tineri însuşiri individuale ca: vigoare, îndemânare fizică, iniţiativă, curaj, demnitate, onoare precum şi însuşirile sociale şi umanitare ca: solidaritate, toleranţă, nonviolenţă, patriotism, etc.
La intrare în asociaţie, fiecare tânăr rosteşte textul Promisiunii::
Promit, cu ajutorul lui Dumnezeu, pe cuvânt de onoare,
să fac tot ce-mi stă în putinţă pentru :
• a-mi îndeplini datoria faţă de Dumnezeu şi faţă de ţară,
• a-i ajuta pe alţii în orice situaţie,
• a respecta Legea Cercetașului / Lupişorului / Temerarului / Exploratorului.

Legea cercetaşului cuprinde următoarele îndatoriri:

1. Cercetasul isi iubeste patria sa, Romania si pe toti cei care traiesc in ea.
2. Cercetasul este loial, si respecta cuvantul dat, nu minte, este curat in gand, in vorbă si in faptă.
3. Cercetasul este util si isi ajuta semenii in orice situatie; este un prieten pentru toti si frate cu toti cercetasii.
4. Cercetasul este econom si cumpătat, este ingaduitor cu altii si sever cu sine; isi ingrijeste corpul si duce o viată sănătoasă.
5. Cercetasul iubeste si ocroteste natura si este bun cu animalele.Legea Cercetasului
6. Cercetasul isi respecta si asculta părintii, sefii, profesorii si este disciplinat in tot ceea ce face.
7. Cercetasul este credincios si respectă credinta celorlalti.
8. Cercetasul este curajos si increzator in puterile sale, vioi si plin de insufletire.
9. Cercetasul iubeste invatatura si la rândul sau invată si pe altii.
10. Cercetasul se straduieste sa facă in fiecare zi o faptă bună, oricât de neinsemnată ar parea ea.

În România,primele formaţiuni s-au înfiinţat în 1912,prin Decret Regal.

Graţie efortului depus de câteva pesonalităţi de seamă(N.Iorga,Gh.Munteanu Murgoci, N.Titulescu, Gr.Antipa, Simion Mehedinţi), în anul următor, se pun bazele asociaţiei „Cercetaşii României.” Au activat apoi ca cercetaşi: Mircea Eliade, Al.Brătescu- Voineşti, Vasile Militaru, Cincinat Pavelescu (care a compus textul pentru Marsul Cercetaşului), George Călinescu, Radu Vulpe.Ovid Gherghel prefectul judetului Tecuci
„Cercetăşia, aprecia N.Titulescu, contopeşte toate energiile neamului într-o mare şi nemărginită dragoste de ţară.”
Adresându-se tinerilor, Nicolae Iorga considera că „Scopul cercetăşiei este de a vă face să treceţi dincolo de slova cărţilor pentru a vedea lucrul cel adevărat şi sănătos care se găseşte în natura însăşi,atât pentru plăcerea voastră, cât şi spre folosul societăţii.”
Legea a fost votată în Parlament pe 2 februarie 1915.

CERCETAŞI DE TECUCI

Cohorta Oltea Doamna din Tecuci  Cohorta „Oltea Doamna” din Tecuci este printre cele mai vechi formaţiuni de acest fel din ţară. Ea a fost înfiinţată în 1915, avea ca semn distinctiv eşarfa violet şi număra 150 de membri. În fruntea ei se afla E. Ovid Gherghel, prefectul judeţului Tecuci, iar instructor, institutorul V.Berheciu. Printre susţinătorii asociaţiei se aflau oamenii politici: Alecu P. Anastasiu, Nestor Cincu, Ionel Georgiade ş.a.
Mărturiile rămase de la cercetaşii vremii sunt impresionante. Asociaţia a contribuit, în mod substanţial, la formarea conştiinţei naţionale a tineretului şi a populaţiei, în general, factor esenţial în perioadele istorice când identitatea şi independenţa unui popor sunt în pericol.

JERTFA DE SÂNGE

În timpul Primului Război Mondial, câteva mii de cercetaşi s-au acoperit de glorie în zona noastră. Unii au luptat direct pe front în calitate de ostaşi sau chiar subofiţeri (cazul eroinei Ecaterina Teodoroiu), copii de trupă sau călăuze (Măriuca Zaharia ş.a.) Aceştia din urmă se urcau în copaci foarte înalţi şi transmiteau comandanţilor detalii privind aşezarea trupelor inamice. Alţi cercetaşi au lucrat ca telefonişti, poştaşi, ori îngrijeau răniţii din spitalele. 
La sfârşitul lunii decembrie 1916, câteva sute de cercetaşi(copii între 14 şi 16 ani) din diverse localităţi din Muntenia au venit la Tecuci, în spatele frontului, ca să dea o mână de ajutor autorităţilor. Din cauza gerului năpraznic şi a epidemiei de tifos mulţi dintre copii au murit. Să ne mai gândim şi la tinerii români din Transilvania, care dezertau din armata austro-ungară (cei prinşi erau spânzuraţi – vezi cazul Emil Rebreanu) şi luptau alături de ostaşii noştri. (vezi vol.Eroi la 16 ani de Alex. Daia).

ODISEEA UNEI STATUI

Războiul s-a încheiat nesperat de bine pentru noi. România era „dodoloaţă”, aşa cum nu mai fusese de aproape 2000 de ani. Era momentul ca, pe lângă efortul reconstrucţiei să ne manifestăm recunoştinţa faţă de eroi. Entuziasmul a fost general. În fiecare sat s-au ridicat monumente în amintirea celor căzuţi pe front. La Mărăşeşti s-au început lucrările, finalizate mai târziu,ale unui Mausoleu naţional.
Virgil Mironescu, primarul Tecuciului, a realizat, prin subscripţie publică:

STATUIA CERCETAŞULUI,

PRIMUL MONUMENT DIN LUME închinat cercetaşilor eroi. Este creaţia sculptorului A.Consantinescu de la Şcoala de Arte şi Meserii din Bucureşti. Pe plăcile de marmură de la soclul statuii se aflau următoarele inscripţii:
„ În amintirea cercetaşilor morţi pentru ţară în 1916-1918″ şi „Acest monument s-a ridicat sub D-nia Majestăţii Sale Ferdinand I Regele tuturor românilor şi a Augustei Sale soţii, Regina Maria”.  Statuia cercetasilor Romani din Municipiul Tecuci
Festivitatea de inaugurare a avut loc la 16 iunie 1925,în prezenţa A.S.R. Principele moştenitor Carol, Comandantul Marii Legiuni a Cercetaşilor din România şi a unui impresionant număr de cercetaşi din toată ţara.
Veniţi la putere după 1944, comuniştii au demolat şi au topit statuia. Un grup de foşti cercetaşi, în fruntea cărora s-a aflat colonelul în rezervă Gh.Petraşcu, a înaintat numeroase memorii conducerii PCR prin care se cerea reconstrucţia statuii, deoarece Cercetăşia nu a avut caracter politic. Abia în 1986 s-a aprobat instalarea, lângă soclul fostei statui, a unui altorelief realizat de sculptoriţa Ada Medrea. Această lucrare se află astăzi în Parcul Cuza din centrul oraşului Tecuci.
După 1990, profesorul V. Ghica a reînfiinţat Cohorta „Oltea Doamna” reuşind să învingă multiple prejudecăţi şi inerţii.

Ziua de 21 mai a redevenit Sărbătoarea Naţională a Cercetaşilor din România şi se oficiază la Tecuci.

Din 1992, cercetaşi din diferite zone ale ţării ( circa 20.000 în cei 26 de ani) au venit la Tecuci, unde au avut loc manifestări specifice organizaţiei, dar şi activităţi artistice, sportiv-turistice, distractive şi, evident, ceremonia de depunere a Promisiunii. 
În 1996,cu sprijinul substanţial al d-lui ing. dr. Gh. Lazăr, primarul Tecuciului (1992-2004) s-a realizat o nouă statuie (sculptor Dan Mateescu) şi cercetaşilor li s-a făcut cadou o insulă , unde ei îşi instalează zeci de corturi, îşi organizează spectacolele, focul de tabără, programul dansant. Îmbucurător este faptul că toţi primarii, care au funcţionat în anii următori (Eduard Finkelstein, Daniel Ţuchel şi Cătălin Hurdubaie), s-au dovedit a fi foarte buni prieteni ai cercetaşilor. 
Prof. Viorica Sava, care a preluat din 2001 conducerea Centrului Local Tecuci, manifestă calităţi de excepţie. Este unul dintre cei mai valoroşi lideri ai cercetăşiei naţionale.
prof. Vasile Ghica, lider onorific
Manifestari la Ziua cercetasului din Tecuci
Cercetasi din Tecuci
Odiseea Statuii Cercetasului din Tecuci
Manifestari la Ziua cercetasului din Tecuci
Statuia Cercetasului Din Intersectia Profiriu
Statuia Cercetasului primul monument din lume inchinat acestora
ÎN 1925, TECUCENII AU RIDICAT PRIMA STATUIE DIN LUME ÎN MEMORIA CERCETAŞILOR EROI
Ce este cercetasia - Tecuci
Cercetasi Tecuci
Statuia Cercetasilor Eroi din Tecuci

6 Comments on "TECUCI 1917 – 2017 -100 de ani de la sfărşitul Primului Război Mondial"

  1. Margareata de la parter | 24 mai 2017 at 18:21 | Răspunde

    Mi-a placut titlul: ,, Acum o suta de ani, cercetasii din Tecuci s-au acoperit de glorie la Marasesti”. Insa, din text nu am aflat numele acelor cercetasi si nici faptele lor glorioase. Pacat ca autorul le tine secrete si nu doreste sa le faca publice, pentru a fi cinstiti asa cum se cuvine. Dar, cine stie, pana la data la care primaria va organiza grandioasele manifestari prilejuite de implinirea celor 100 de ani de la luptele de la Marasesti, autorul va reveni la sentimente mai bune si le va face publice.

  2. Firea Gheorghe | 23 mai 2017 at 16:58 | Răspunde

    Se vede ca autorul acestor randuri nu este istoric. Desi, si cu alte prilejuri i-sa atras atentia sa nu mai debiteze enormitati, si sa mai puna mana, din cand in cand, pe cate o carte de istorie, continua sa bata campii, si culmea mai si gasesti sponsori pentru publicarea unor astfel de ineptii. Mai are rost sa mentionez ca aceste elucubratii au ajuns, prin cele 500 de brosuri, sub ochii cercetasilor veniti la Tecuci din intreaga tara?

    • Avram Costel | 24 mai 2017 at 08:22 | Răspunde

      Sub ochii cercetașilor din întreaga țară onoratul nostru primar a mutat linia frontului cu vreo 20 de km de pe linia Mărășești-Panciu pe dealurile De la Cosmești, iar unul din depunătorii de coroane din parte Primăriei și mi se pare că era chiar “city manager-ul” oraşului mesteca de zor guma în respect faţă de cercetaşii căzuţi la datorie, dar ce să-i faci aşa sunt maneliştii ăştia.

      • ,,…La cererea comandamentului rus, generalul Constantin Christescu, comandantul Armatei 1, a ordonat generalului de divizie Eremia Grigorescu, comandantul Corpului 6, sa intervina cu Divizia 5 Infanterie la vest de Siret, iar cu Divizia 9 Infanterie sa ia pozitie de aparare pe malul de est al Siretului. Regimentele 32 Dorobanti Mircea si 8 Dorobanti Buzau au contraatacat, stopand ofensiva germana pe aliniamentul Moara Alba – Doaga – Furceni.

        Vazand ca sansele de fortare a raului sunt minime, in dimineata zilei de 7 august, comandamentul german a directionat ofensiva spre nord, cu 4 divizii. Efortul s-a concentrat asupra Diviziei 5 Infanterie, asaltul fiind insa respins. Doar la jonctiunea cu trupele ruse s-a realizat o patrundere, dar situatia a fost restabilita de contraatacul a 2 batalioane din rezerva diviziei. La amiaza, dupa o scurta dar masiva pregatire de artilerie, inamicul a reluat atacul cu forte de trei ori mai puternice decat cele ale diviziei romane atacate. Regimentul 3 Vanatori a rezistat pe pozitii in satul Doaga in fata unei intregi divizii germane. La fel in sectorul Regimentului 32 Dorobanti Mircea. Soldatii din aceasta unitate au efectuat contraatacuri la baioneta, numai in camasi, datorita caldurii sufocante, reusind sa impinga trupele germane pe baza de plecare la atac. Seara, Corpul 1 au atacat din nou si au spart frontul diviziei ruse din dreapta marii unitati romane. Fiind in pericol sa fie atacate din spate, Regimentul 32 Dorobanti Mircea s-a retras pana la Podul Cosmesti. Pentru a acoperi golul produs, a fost introdusa la vest de Siret Divizia 9 Infanterie romana, care a fost supusa de asemenea unui atac neintrerupt. In seara zilei de 7 august, sub acoperirea intunericului, o grupare germana s-a apropiat si a atacat in flancul Diviziei 9, ajungandu-se la lupte corp la corp. Unitatile romane au parasit satul Doaga si s-au retras pe marginea padurii Prisaca, unde au organizat o noua aparare. In acea zi, Divizia 5 romana a pierdut 44 de ofiteri si 1770 soldati morti, raniti si disparuti. A refacut frontul pe un aliniament cu 2-3 km mai inapoi…Ziua de 9 august inregistreaza un nou varf al violentei atacurilor germane. Asaltul a inceput la ora 19:00, dupa o puternica pregatire de artilerie, care a provocat pagube importante Diviziei 9, a carei soldati nu reusisera sa sape decat gropi individuale, deoarece pamantul era foarte tare. Germanii au suferit iarasi pierderi mari datorate gruparii de artilerie romano-ruse situata pe malul estic al Siretului si care lovea exact in flancul atacului…Regimentele 8 Dorobanti si 3 Vanatori au intrat in satul Doaga, dar au fost apoi respinse. Situatia a fost similara in sectorul Armatei 4 ruse. Ofensiva aceasta insa scazuse si mai mult capacitatea de lupta a Diviziilor 76, 89 si 115 germane care suportasera socul, deja obosite dupa cateva zile de atacuri esuate. Raportul generalului von Eben catre comandantul grupului de armate, maresalul von Mackensen, mentioneaza de asemenea faptul ca Divizia 216 Infanterie suferise pierderi mari in urma bombardamentului din flanc executat de artileria romana de pe malul estic al Siretului…Pe 13 august, Corpul 18 Rezerva a atacat trupele ruse la nord de Panciu, dar a esuat. Ziua urmatoare, generalul von Eben a ordonat Corpului 1 sa elimine intrandul romanesc din zona padurii Prisaca si sa ia podul peste Siret de la Cozmesti…”
        Sursa:
        Cupsa I. Marasti, Marasesti, Oituz, Editura Militara, 1967

        Domnu Avram C. poate vă mai documentați!!!

  3. La scoala am invatat ca luptele din Primul Război Mondial s-au încheiat la ora 11:00 a zilei de 11 noiembrie 1918, după semnarea convenției de armistițiu, iar documentul care punea în mod oficial capăt războiului a fost Tratatul de la Versailles, semnat pe 28 iunie 1919.

    Vad ca la Tecuci exista o alta opinie…

    • Este ,,istoria” unor amatori bezmetici,care trăiesc pe altă lume. Păcat că unii oameni nu știu să-și protejeze bătrânețea, având în spate multe realizări deosebite și se lasă amăgiți de niște neica-nimeni de la ,,fundații” cu nume de buruiană.

Fii sociabil! Scrie şi tu un comentariu.

Your email address will not be published.


*


*