shopify
analytics tool

Suspendarea lui Traian Băsescu ar avea efecte benefice

Andrei Marga

Andrei Marga  Ministrul de Externe, liberalul Andrei Marga (66 de ani), este de părere că pentru România „va fi cu atât mai bine” cu cât va ajunge mai repede Crin Antonescu preşedinte. Andrei Marga spune că nu-l admiră pe Vladimir Putin şi că nu l-a avertizat nimeni asupra faptului că Vladimir Filipov, căruia i-a oferit şi titlul de Doctor Honoris Causa, ar fi fost colonel GRU. Ministrul de Externe declară că oficialii americani pe care i-a întâlnit nu i-au reproşat faptul că în programul de guvernare există un moratoriu împotriva firmei Chevron.
În acelaşi timp, Andrei Marga ne-a spus că Guvernul Ponta poate avea relaţii mai bune cu Rusia şi că există deja în scrisorile trimise de la Moscova Bucureştiului „propoziţii semnificative” care sugerează „o relaţie mai amplă”. Şeful diplomaţiei române consideră că la fel ca în cazul scriitorului maghiar Jozsef Nyiro, care i-a susţinut în perioada interbelică pe extremiştii de dreapta, s-ar putea pune problema şi pentru intelectualii români care au colaborat cu regimul fascist, dacă s-ar cere repatrierea rămăşiţelor pământeşti, iar înainte de a se permite aducerea lor în ţară s-ar face o analiză serioasă.
După primele săptămâni în fruntea diplomaţiei române, nu aveţi nostalgia Ministerului Educaţiei?
A.M.: Nu, mai curând mi-a sporit interesul pentru ceea ce fac.
V-aţi simţit totuşi mai confortabil, probabil, în fotoliul de la Educaţie?
A.M.: Nu am nostalgii, e bine să fie şi alte capete care să se confrunte cu nevoile Educaţiei. Ştiu ce vreţi să vă răspund, dar eu cred că e bine să nu vorbeşti foarte mult despre tine şi să fi auster în ceea ce te priveşte. Pe de altă parte, puţină lume a luat notă că eram foarte implicat în relaţiile externe prin rolurile pe care le-am îndeplinit. Nu discut de Ministerul Educaţiei, unde, din fericire, am reuşit deja în mai 2000 să încheiem negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Era primul capitol închis de România: Educaţie şi formare profesională. Apoi, ca rector, peste cincisprezece ani, la Universitatea Babeş-Bolyai, am parcurs o perioadă de ample relaţii internaţionale şi datorită Transilvaniei, ca parte dinamică a României. În 1994, de pildă, am fost invitat în SUA pentru a analiza ce se poate petrece în Transilvania, dar şi pentru cea mai mare investiţie pe care americanii au făcut-o în învăţământul din România. Am funcţionat 6 ani ca membru în Consiliul Universităţii Naţiunilor Unite din Tokyo. Pot să evoc şi alte experienţe. Nu vin, aşadar, ca un novice în acest domeniu, chiar dacă mă preocup să învăţ toate codurile diplomatice.
Spuneţi că aveţi o anumită expertiză în ceea ce priveşte problemele specifice din Transilvania. Aţi vorbit cu omologul dvs. ungar despre reproşurile pe care le-a făcut guvernul de la Budapesta României?
A.M.: Am vorbit cu domnia sa, ministrul de stat, dar n-aş spune că sunt probleme în această zonă. Schimbarea politică din România în 2012 nu aduce schimbarea politicii faţă de minorităţi.
România a dat câteva semnale mai puţin amicale în ceea ce priveşte comunitatea maghiară: prin programul Guvernului Ponta, comunităţii maghiare i se ia un drept deja câştigat – linia de învăţământ în limba maghiară de la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş – şi, în plus, noul sistem majoritar ar putea duce la subreprezentarea maghiarilor. Acestea sunt criticile făcute de Budapesta.
A.M.: Nu e nimic neamical. Programul de guvernare s-a adresat tuturor cetăţenilor ţării, pornind de la premisa că majoritatea problemelor legate de minorităţi sunt rezolvate, iar cele nerezolvate ţin în general de dezvoltarea economică şi instituţională a ţării, în fond, de modernizare, în continuare. În ceea ce priveşte situaţia de la Târgu Mureş, Guvernul s-a sprijinit pe decizia instanţelor judecătoreşti.
Nu există încă un verdict final dat de justiţie.
A.M.: Pe această decizie însă s-a bazat Guvernul în abordarea de până acum. În al doilea rând, s-a ţinut cont de votul senatului Universităţii din Târgu Mureş, iar în al treilea rând este răspunderea Guvernului felul în care este administrată această ţară. La Strasbourg, când m-am întâlnit cu ministrul de stat Nemeth Zsolt, i-am spus că vom găsi acele soluţii care să satisfacă şi majoritatea, şi minorităţile.
De ce este deranjată România de ideea aducerii în ţară a urnei scriitorului maghiar Nyiro Joszef?
A.M.: Lucrurile de acest fel au o latură simbolică şi o semnificaţie politică, fiind vorba despre o persoană implicată în politica guvernului fascist condus de Ferenc Szalasi. În general, faţă de cazurile acestea, de persoane implicate în politicile fasciste ale timpului, există o politică europeană, cunoscută, pe care o aplică şi România.

Sursa: romanialibera.ro

Fii tu primul care comentează on "Suspendarea lui Traian Băsescu ar avea efecte benefice"

Fii sociabil! Scrie şi tu un comentariu.

Your email address will not be published.


*


Scrie în căsuţă rezultatul adunării de mai jos: * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.