shopify
analytics tool

SUNT TECUCENII ALTFEL?

M-am inspirat, în titrarea acestor rânduri, din titlul unei lucrări îndelung discutate în spaţiul public românesc, “De ce sunt românii altfel?” semnată de cunoscutul istoric Lucian Boia. Sigur, istoricul punea această problemă dintr-o perspectivă mapamondică şi era interesat de imaginea românilor într-un context internaţional – în comparaţie şi în competiţie cu alte popoare şi neamuri. Dar, mutatis-mutandis, discuţia poate fi coborâtă şi la nivelul comunităţilor bine delimitate gegrafic. Sunt tecucenii altfel, decât restul românilor? Se caracterizează prin alte calităţi şi defecte decât restul populaţiei româneşti?

Ştie oricine că una din principalele calităţi ale românilor este conservatorismul, adăstarea într-un  buchet de fapte, convingeri şi opţiuni bine sedimentate istoric,  din care decurge direcţia de evoluţie a comunităţii. Lumea se detaşează mai greu şi numai după o îndelungată cumpănire de ceea ce a fost verificat, s-a impus, bine sau rău, în conştiinţa şi în practica vieţii zilnice şi s-a statornicit în istorie, ba chiar  într-o tradiţie cu valoare indicativă şi normativă.

Atitudinea conservatoare nu este o însuşire exclusiv negativă, pentru că orice popor este interesat să conserve ceea ce s-a convenit că este bine şi bun pentru evoluţia lui.  Guvernele trec, partidele politice se rotesc şi la fel oamenii aflaţi la putere, dar ceea ce este bine statornicit la un moment dat trebuie conservat, menţinut şi păstrat. Atitudinea conservatoare a unei comunităţi, chiar a uneia foarte limitate, cum este cazul Tecuciului are, fără îndoială, o funcţie pozitivă şi benefică pentru înscrierea ei  într-un trend de evoluţie diamantin, dar numai în măsura în care conservă faptele  pozitive şi convingeri solare pentru evoluţia ei şi a ţării. Pentru că,  se ştie, o societate nu cumulează şi nu aşează la baza evoluţiei sale –  ca strat germinativ, din care să-şi tragă seva şi temeiul liniile evoluţiei –  numai pozitivitatea faptelor cumulate de-a lungul istoriei,  ci şi pe cele negative, iar ponderea lor, a unora sau a altora dă caracterul evoluţiei unei comunităţi. A fi conservator înseamnă, printre altele, a rămâne fixat în tradiţie, în cutumele  moştenite de la cei vechi, înseamnă a urma o direcţie de evoluţie verificată, experimentată şi împărtăşită.

Să ne înţelegem însă. Conservatorismul în sine nu este producător de nou, de progres şi nu girează o evoluţie. O comunitate dornică de progres trebuie să aibă curajul ruperii de trecut, de tradiţie, de cutume şi adoptarea unei atitudini temerare, înnoitoare, diferită de modul de viaţă tradiţional. Conservatorismul presupune băltirea într-o formă de viaţă caducă, desuetă, perimată, dar şi rezistenţă la implementarea noului, a unei noi viziuni şi, nu în ultimul rând, a modernităţii.

Unele comunităţi se trezesc mai  repede din lentoare, din moleşeala tradiţiei  şi iau realitatea în răspăr, vor un alt mod de viaţă, unul superior, vor o altă rezolvare a problemelor cu care se confruntă  şi pot da un bun exemplu pentru alte comunităţi învecinate. Altele se trezesc mai greu din letargie, opun rezistenţă la nou şi-l adoptă doar în ultimă instanţă, când nu mai are de ales.

CAR-Unirea-Tecuci-Repatriere-defuncti

Faptul acesta poate fi observat la nivel de etnii, de popoare şi neamuri, dar şi la nivel de comunităţi restrânse. In vremea când Italia era fărâmiţată într-o puzderie de mici stătuleţe independente unul dintre ele, Piemontul, a ignorat conservarea statu-quo-lui şi-a militat pentru unificarea tuturor stătuleţelor într-un stat unificat şi puternic şi  ideea aceasta – nouă, entuziastă şi năstruşnică –  a prins şi celelalte stătuleţe  şi în felul acesta s-a făcut unificarea Italiei. Si la noi Unirea s-a făcut prin cutezanţa unor localităţi mai dispuse să renunţe la conservatorismul placid şi apatic în favoarea ideii noi,  cutezătoare şi  riscantă pentru vremea aceea. Spre cinstea lor, tecucenii s-au aflat în avangardă şi-a militat de la început şi cu tot entuziasmul pentru înfăptuirea acestui ideal. Şi-au învins conservatorismul nefertil şi s-au înrolat cu toată vigoarea în iureşul acestei idei, dorită de toată românitatea.

Sunt tecucenii altfel? Mai conservatori decât se arată alte comunităţi  megieşe? E riscant să răspundem tranşant. În istoria Tecuciului întâlnim destule momente maiestuoase, când tecucenii s-au situat în rândul localităţilor care au dat tonul în asumarea dorinţei de înnoire şi s-au situat în rândul oraşelor care-au servit de exemplaritate pentru restul localităţilor ţării.  
Au fost însă şi momente  nefaste, când tecucenii au arătat un conservatorism nefast şi bastard, când s-a arătat refractar la schimbare, la nou, şi-a rămas blocat în conservarea  stării vechi de lucruri. Amintesc aici momentul 1996 când ţara a avut de ales între cei doi candidaţi la preşedinţia ţării – Emil Constantinescu şi Ion Iliescu. Era evident că lumea, ţara, electoratul  voia ceva nou, că Iliescu trecea drept un produs consumat, bun pentru depus în lada  cu vechituri a istoriei şi totuşi…  
   Cine mai ştie azi că tecucenii au optat pentru Ion Iliescu, cine mai ştie  că tecucenii nu s-au putut rupe de trecut şi-au optat pentru păstrarea în fruntea ţării a celui care a consacrat un mod de guvernare dezastruos?

A fost cea mai mare decepţie.
Aceiaşi tecuceni care altădată  dădeau tonul şi reprezentau un exemplu de clarviziune, şi de luciditate perspectivantă  îi vedeam acum prizonieri ai vechiului, împotmoliţi în convingeri desuete şi în contratimp cu tendinţa generală a ţării.
Revin însă la întrebarea din titlu.

Sunt tecucenii altfel,  diferiţi adică de restul cetăţenilor ţării?  Nu, nu sunt altfel, dar cad prea uşor pradă limbuţiei deşănţate. In Tecuci n-au câştigat alegerile decât cei care au folosit o retorică mai sonoră şi-au făcut mai multe promisiuni, menite să rămână neonorate. Dacă la această propagandă zăpăcitoare se mai adaugă şi votul negativ derivat din eventualele neajunsuri ale admi-nistraţiei anterioare se ajunge la formula ideală care poate configura o victorie de etapă. Vor ajunge până la urmă şi tecucenii la concluzia că au greşit, că s-au înşelat, dar pentru îndreptarea răului va trebui să aştepte întregul mandat, să suporte şi să îndure consecinţele unei opţiuni pripite şi insuficient cântărite. În general, mintea românului vine la urmă, dar la tecuceni vine la urma-urmelor.

Aştept momentul când un candidat la funcţia de primar îşi va reduce discursul găunos la câteva lucruri simple şi esenţiale
– Că două zile din săptămână va sta în Bucureşti în căutare de investitori străini;
– Că va gospodări cât mai eficient sărăcăcioasele resurse ale bugetului local;
– Că nu va rămâne nefăcut nimic din ceea ce se poate înfăptui. Iar vorba să fie vorbă şi fapta-faptă.

Autor: Ionel Necula

4 Comments on "SUNT TECUCENII ALTFEL?"

  1. Cetateanul turmentat | 7 iunie 2014 at 01:39 | Răspunde

    Domnule Necula, ca să parafrazez o vorbă, dacă tăceai filozof rămâneai. Articolul matale este o înșiruire de cuvinte și termeni cât mai docți, aleși acești termeni cu atenție să nu fie…zgâriați la neuronii lipsă majoritatea tecucenilor. Ca unul venit din afara orașului, pot declara cu convingere după șapte ani de trai tecucean, că oameni mai ciufuți, mai ciudoși, mai dușmănoși, mai nepăsători, mai bârfitori, mai fuduli, mai necomunitari, etc. nu prea am întâlnit în multe localități din țara asta. Și am colindatțara peste 40 de ani, aproape toată. Delta și Maramureșul nu prea le cunosc. Și bomboana de pe colivă este că tecuceanul de rând sau din elită, nu are importanță, nu va sta să asculte nici un argument contra unei păreri idioate al acestuia. Singura diferență este că prostul te va contrazice mai departe și nu va vrea să asculte nici un argument logic că are mintea de prost, iar cel din elită va asculta ce spui, îți va da dreptate dar din acel moment te va ocoli. Adică nu trebuie să pari mai dăștept(sic), ca el. Domnule Necula în primul rând vă sfătuiesc să citiți totul despre democrație și despre legislația referitoare la administrația acestor așa zise UAT-uri și să-mi argumentați cine conduce o localitate, adică cine are puterea, și dacă aș înlocui primarul cu o mătură, UAT sucombă sau nu?!

  2. Este cumva vorba de unul Saghean ?

  3. Trandafir de Tecuci | 28 mai 2014 at 07:39 | Răspunde

    Nu-i neaparat vorba ca-s altfel.A fost multa propaganda si mai ales multa ofuscare impotriva arogantei portocalii.Cine stia sa citeasca printre randuri isi dadea seama de calitatea celui ce va deveni in mod cert “cel mai prost primar din istoria Tecuciului”.Aduceti-va aminte de spray-ul cu Flitchenstein.Aduceti-va aminte de panourile publicitare in care era cu casca de protectie pe cap.
    Bun,dar Tuchel se va duce. In urma Tecuciul sta sa se prabuseasca.Fara retea de canalizare, fara strazi , aproape fara spital , cu scoli transformate in laboratoare politice…ce punem in loc tecucenilor? Se aude ca vrea un psd-ac cu afaceri in agricultura…sa fim seriosi! Inlocuim pe dracu’ cu tac’su? Avem nevoie de un administrator care sa faca mai putina politica si mai multa gospodarire.Altfel riscam sa ne dam cu Tecuciul in cap -cel putin cu ce a mai ramas din el!

Fii sociabil! Scrie şi tu un comentariu.

Your email address will not be published.


*


*