shopify
analytics tool

Reparaţii la Casa de Cultură

  Pentru că la sediul central al Casei de Cultură s-au semnalat o serie de probleme, o echipă a firmei care a executat lucrările, Naţional Instal Construct, din Buzău, a sosit încă de luni pentru remedieri. Despre fisurile prezentate de uşile din lemn, distanţarea plăcilor de parchet şi infiltraţiile de apă, inginerul Mircea Spânoche – şeful de şantier în timpul lucrărilor de reabilitare – a precizat: “S-a greşit în primul rând temperatura din centrala termică. A fost mult prea puternică, nu există umiditatea necesară în încăpere (n.n umiditatea va fi testată cu un aparat). Infiltraţiile de apă sunt datorită stratului de gheaţă din jgheaburi. Jgheabul nu e făcut să ţină aşa ceva (n.n unele sunt răsucite, date peste cap). A fost o calamitate naturală în urma căruia local trebuia intervenit. Eu de azi dimineaţă dau zăpada de pe acoperiş cu oamenii. Tabla nu are avarii. Gheaţa a apăsat pe cornişă şi toată apa care s-a scurs din topire nu a mai avut unde să se scurgă şi atunci a luat-o înapoi pe sub tablă. Era apă cu pumnul când ne-am suit noi azi dimineaţă. De ce în timpul ploilor n-au apărut infiltraţii?”. Inginerul este de părere că proiectul (n.n. la elaborarea căruia s-a ţinut cont şi de tema proiectului – cerinţele beneficiarilor) ar fi trebuit să prevadă montarea de parazăpezi şi tablă lindab, refacerea coloanelor, pilaştrilor, capitelurilor etc. “Centura de punere la pământ cu paratrăsnet este o soluţie învechită… De la începutul lucrării s-a încadrat greşit lucrarea. Monumentele istorice au un normativ special, normativ de previze pentru monumente istorice, proiectantul a încadrat-o după RpC, Reparaţii în construcţii”. Orice schimbare nemenţionată în proiect însemna costuri suplimentare. În podul construcţiei au fost înlocuite conform proiectului doar o parte din elementele putrede fără a se face alte operaţiuni semnificative. Cât despre uşi şi parchet, inginerul a precizat că acestea au aviz de calitate dar au fost afectate din cauza căldurii din interiorul clădirii. Fisurile unor pereţi au apărut de asemenea în preajma caloriferelor şi în zona instalaţiei electrice. Angajaţii firmei buzoiene vor îndepărta zăpada de pe acoperiş şi vor îndrepta jgheaburile şi falţurile. “Peste 2-3 săptămâni cand nu o să mai fie umezeală în pereţi vom reveni pentru a vărui iar în caz că parchetul nu îşi revine vom aplica parchetului un chit special din lemn de stejar, care se şlefuieşte şi apoi se dă cu lac”. Uşilor le-a fost aplicat deja un strat de chit.

Se va încerca, în cursul zilei de mâine, contactarea proiectantului firmei SC Proiect SA Galaţi, Nicolae Cerăceanu, pentru exprimarea unui punct de vedere.

8 Comments on "Reparaţii la Casa de Cultură"

  1. receptiile acestor lucrari se fac prin alte locatii decat cele vizate,o spun in stilul de a bate saua ca sa priceapa magarii care au semnat pentru receptie,oare ei nu au nici o vina,aceleasi receptii ca la blocurile ANL,facute pe la mese festive si cu cascaval in plic
    ne pricepem sa costruim prost,pentru ca se accepta,jos palaria pentru firma care a construit,nu e vina lor ci a celor care accepta lucrarile si au favorizat licitatile lucrate evident

  2. ASTEA SUNT BALIVERNE.ESTE O LUCRARE FACUTA IN SILA.ASTA SA FIE CLAR.UITATI-va bine la lucrare.

  3. Daca, după cum spun ,,specialiștii” de la firma constructoare, acum a fost cald… atunci la vară când vor fi 50 de grade la soare și vreo 35 grade înăuntru, așa cum este de multe ori la sala de conferințe,ce se va întâmpla??? vom face din parchet împletituri ca din răchită…? domnule inginer nu credeam că o să dați o asemenea explicație jenantă… Dacă oamenii dvs ar fi incheiat cum trebuie tabla NOUĂ de pe casă, atunci nu ar fi fost infiltrații.

  4. Apropo de centrala aceasta este montata intr-o cladire de langa Casa de Cultura, si in aceasta iarna s-a oprit de mai multe ori, fiind chemati reprezentanti firmei de la Focsani pentru remedierea defectiunilor.Gurile rele spun ca cele doua cazane care furnizeaza caldura ar fi second hand. Probabil ca asa e cand trebuie sa se aleaga praful. Am inteles ca dl. director e disperat si din cauza ca inca nu se poate muta in cladire si dupa cum merg lucrurile cine stie daca acest lucru se va intimpla anul acesta.

  5. In timpul caror ploi a verificat Spinoche etanseitatea acoperisului ?

  6. caldura prea puternica din interior deterioreaza usile,parchetul si distanteaza placile de rigips?domnul inginer…..cam ce temperatura o fi fost in interior 70-100 de grade?

  7. Prostul gust invadeaza orasul, dar sa slutesti si cladirile vechi, de patrimoniu, situate sub nasul serviciului de arhitectura al primariei!

  8. Oare de ce nu am mai auzit niciodata despre asta (?) si de ce fenomenul e doar la “Acoperisul cel nou” al Casei de Cultura???
    Drept e ca nu te poti pune cu luna…februarie, bineinteles, asta daca nu reconsideri o greseala uriasa de proiectare. Casa de cultura prin proportii, prin dimensuni, nu numai ca avea nevoie de un acoperis mai inalt care sa echilibreze volumele si sa nu ne-o prezinte atat de cheala, dar intelegem (?)abia acum ca avea nevoie si de o inclinatie mai mare a pantei care sa rezolve probleme de aspect, rezistenta si “neprevazute” conditii climatice. De colorit s-a tot vorbit, dar cand intra la apa creirul, se vede la acopris.

    http://stirileprotv.ro/stiri/international/fenomen-special-pentru-surferi-raul-din-china-care-curge-invers.html

Fii sociabil! Scrie şi tu un comentariu.

Your email address will not be published.


*


*