shopify
analytics tool

Preotul, asistentul medical al satului

Preot de meserie, salvator de vieţi în timpul liber! Este povestea părintelui Vasile Boldeanu din satul gălăţean Cărăpceşti, care de 12 ani demonstrează că omul sfinţeşte locul. A ridicat o biserică cu ajutorul localnicilor, a făcut o bibliotecă din donaţii, a urmat cursuri de prim-ajutor şi a început construcţia unui azil pentru oamenii în suferinţă. Totul se întâmplă într-un loc uitat de lume, în care trăiesc doar 200 de suflete şi unde bărbatul recunoaşte că a găsit adevărata fericire.

Vasile Boldeanu, preot: “Biserica pe care o vedeţi nu exista, am început-o şi am terminat-o în 2004. Dacă v-aş spune cu ce bani am început această biserică, nu m-aţi crede. Pentru că toţi cei care vin şi o văd cât este de frumoasă nu cred că am început-o doar cu 20 de euro. Oamenii au fost cei care au contribuit cel mai mult la contrucţia bisericii lor”.

În primii ani de preoţie, banii care trebuiau să fie salariul părintelui se duceau în construcţia şi dotarea bisericii.

Lucrurile nu s-au oprit aici. A urmat cursuri de prim-ajutor şi de ani de zile tratează şi durerile fizice ale oamenilor, nu doar pe cele sufleteşti. A ales această cale după ce a trăit ceea ce el numeşte…un eşec!

Vasile Boldeanu, preot:Într-o iarnă o femeie din sat m-a chemat să o împărtăşesc, pentru că se simţea foarte rău. Pentru că era seară şi mâncase nu aveam voie să o împărtăşesc. Am mărturisit-o şi i-am promis că a doua zi o să vin să o împărtăşesc. Iar la maxim jumătate de oră după ce am plecat am văzut o salvare care intra în sat, am văzut că a oprit acolo, m-am întors la casa unde locuia femeia şi am aflat că a făcut un stop cardiac şi a murit în salvare, în drum spre Tecuci. A fost momentul în care mi-am dat seama că într-un sat preotul trebuie să fie mai mult decât un preot, trebuie să suplinească şi lipsurile dintr-un sat. Şi în anul 2002 m-am înscris la o şcoală de asistenţi medicali”.

Acum are un adevarat cabinet în care poate lua tensiunea sau face un EKG celor care au nevoie. Totul datorită unui proiect din 2012, implementat de Crucea Roşie, în cele mai izolate locuri din ţară.  …citeste intreg articolul

Sursa: digi24.ro

2 Comments on "Preotul, asistentul medical al satului"

  1. La Cărăpcesti, părintele Vasile Boldeanu este omul care sfinţeşte locul.

    Invitat de doamna profesoară Eleonora Stamate, am participat la acţiunea ‘’Caravana medicală’’, iniţiată de Protoieria Tecuci şi care miercuri a ajuns în satul Cărăpceşti. Această acţiune s-a desfăşurat în ‘’Centrul socio-medical Sf. Ecaterina’’. Acest centru s-a ridicat prin stăruinţa părintelui paroh Vasile Boldeanu şi a sătenilor care l-au sprijinit în acest demers. După slujba oficiată de un sobor de şapte preoţi, condus de părintele protopop Gheorghe Joghiu, am avut onoarea şi bucuria să îl cunosc pe părintele Vasile Boldeanu. Acesta a absolvit Şcoala gimnaziala în Târgu Bujor, apoi a urmat Seminarul Teologic Liceal Ortodox ‘’Sf. Andrei’’, din Galaţi şi Facultatea de Teologie-pastorală a Universităţii ‘’Valachia’’ din Târgovişte. Din noiembrie 2002 este părinte paroh în Cărăpceşti.
    Aşa cum ne povestea părintele mai întâi a oficiat slujbele în biserica din deal, atestată documentar la 1833, când a fost zidită peste o biserică mai veche arsă de turci.
    Biserica ‘’Sf. Ecaterina’’ a fost construită în perioada 2003-2005, din lemn de brad, dată cu un lac pe bază de teflon pentru a nu permite pătrunderea apei. Cheltuielile s-au ridicat la aproape un miliard de lei vechi şi au fost suportate în cea mai mare parte de localnici.
    Ulterior părintele a ridicat împreună cu sătenii ‘’Centrul socio-medical Sf. Ecaterina’’.
    Acesta cuprinde; biblioteca, dispensarul medical, bucătăria şi sala de mese şi mai sunt în curs de amenajare sala de lectura şi dormitorul pentru doctor, pentru care aşa cum ne spunea părintele s-a cumpărat o canapea. Biblioteca poartă numele scriitoarei Eleonora Stamate, care a donat aprope jumătate din cele 10.000 de volume. Acest centru a fost construit după model canadian, pe structură din lemn de brad, cu plăci de OSB, izolate la exterior cu polistiren şi la interior cu vată minerală şi plăci de rigips, pe baza unui proiect oferit de un prieten al părintelui de la Bucureşti, care de altfel dădea şi indicaţii prin telefon şi internet despre modul cum trebuie realizată construcţia.La început unii săteni erau sceptici şi spuneau aceasta clădirea va fi spulberată de vânt, iar părintele le răspundea că dacă în Canada rezista 400 de ani, va rezista şi la noi. Construcţia a fost ridicată în doar o lună şi a costat circa 700 de milioane de lei vechi.La ridicarea acesteia contribuind şi primăria locală.
    Chiar şi la masa părintele Boldeanu, mândru de realizările sale, nu contenea să ne dea cât mai multe informaţii despre modul cum s-au desfăşurat lucrările, despre faptul că atunci când a început lucrările la centru nu avea bani şi a renunţat la salarii, despre săteni care veneau zi de zi să lucreze ori să de-a un sprijin cât de mic, un cui, o scândură, un pahar cu apă celor care lucrau.Ne spunea că mai are în proiect şi construirea unui azil de bătrâni.
    Apoi ne-a invitat în biserică, în Sfântul Altar, unde părintele tine o bucată de vată, pe care în urmă cu mai mulţi ani, la Tesalonic, în Grecia, un preot a întins-o în racla cu moaştele Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, în mirul care izvorăşte din moaştele sfântului.’’Veniti să vedeţi cât de frumos miroase’’ ne spunea părintele. Apoi a scos dintr-o cutiuţă, un os încastrat în ceară, provenind de la Aiud, cu un miros deosebit, dăruit părintelui de o credincioasă de la Brăila, care spunea că ‘’osul miroase a Românie, pentru-că România a stat pe astfel de oase’’. Părintele spunea că acelaşi miros la simţit şi atunci când a vizitat Casa memorială ‘’Ion Creanga’’, în camera în care este soba. De părintele Vasile Boldeanu ne-am despărţit cu greu. Rămânem cu o impresie puternică lăsată de acest om, binecuvântat de Dumnezeu, care putem spune că aici la Cărăpceşti sfinţeşte locul.(iunie 2012)

    • Felicitari acestui preot care ar trebui sa fie un exemplu si ptr.ceilalti.Din pacate multi si-au uitat menirea si au grija de ei,sa agoniseasca cat mai mult evaziunea fiind in floare.

Fii sociabil! Scrie şi tu un comentariu.

Your email address will not be published.


*


*