shopify
analytics tool

Prea şmechereşte, prea ca la ţară

Spitalul Anton Cincu

Recidivam transformand un comentariu consistent si documentat intr-un articol. Multumim „cârcotaşul-ui” pentru interventia la articolul: „Iată cu ce se ocupau aleşii Galaţiului acum 25 de ani”.

Într-adevăr erau astfel de suprafeţe de existenţa cărora comuniştilor le era teamă şi ruşine să le menţioneze în scripte, deoarece suprafeţele agricole ale fostelor CAP-uri oficial erau constituite în marea lor majoritate din moşiile foştilor chiaburi şi moşieri, ”cea mai periculoasă şi degradată clasă politică”. Dar între aceşti ”răi” fermieri se aflau şi oameni care au ctitorit biserici, spitale, şcoli din resurse proprii sau chiar au donat moşii întregi cominutăţilor din care făceau parte, în astfel de scopuri nobile şi civice în aceeaşi măsură, dând dovadă de trăsături morale şi patriotice cu adevărat excepţionale, care după logica noii orânduiri comuniste nu se încadrau în tipologia ”caracterială” a chiaburilor şi moşierilor ce trebuia să fie blamaţi cu orice ocazie. Într-o astfel de situaţie se afla şi comuna Cosmeşti, în speţă CAP Cosmeşti, pentru că pe teritoriul său se afla fosta moşie Cosmasca cu o suprafaţă de aprox. 100 ha (după alte documente chiar mult mai mare ) care fusese donată de către Anton Cincu Bisericii Sfântul Ioan din Tecuci pentru ca din plusvaloarea produsă din cultivarea ei să se creeze resurse financiare pentru întreţinerea lăcaşului de cult şi ajutorarea credincioşilor sărmani ai acestei biserici, care fusese ctitorită în jurul anului 1850 de către tatăl lui Anton Cincu, respectiv Tudoran Cincu.

Actul de donaţie este semnat de Anton Cincu în jurul anilor 1890, iar un astfel de act de civism nu putea fi recunoscut oficial de către comunişti şi astfel aceste suprafeţe existau în realitate, dar nu figurau în evidenţele oficiale. Singurii care aveau ştiinţă despre aceste suprafeţe erau preşedinţii de CAP. Ultimul preşedinte CAP-ist la Cosmeşti înainte de 1989 a fost tovarăşul Saghian, care după Revoluţie ca primar al Cosmeştiului şi ca director de Direcţie Agricolă Judeţeană şi ulterior ”baştan” politic pe judeţ a reuşit ştiind de aceste suprafeţe ”să elimine” toate documentele care făceau referire la existenţa acestei moşii şi printr-o modalitate extrem de simplă ”să-şi însuşească” aceste suprafeţe de teren care acum stau la baza bunăstării sale, a ”muncii sale oneste de agricultor priceput şi norocos”, beneficiar al tuturor subvenţiilor pe care statul român şi U.E. le-au alocat pentru dezvoltarea agriculturii româneşti.

Deşi testamentul semnat de Anton Cincu menţiona clar că dacă nu se respectă litera şi spiritul acestui document urmaşii săi sunt îndreptăţiţi să-şi revendice aceste moşii, nicio administraţie publică locală a Tecuciului nu s-a învrednicit să revendice acest bun, care aparţine Bisericii Sf. Ioan din Tecuci ca bun al comunităţii tecucene. Totuşi domnul senator Saghian nu trebuie să aibă linişte…ce e luat de hapcă, de hapcă se pierde! Dânsul trebuie să ştie că mai sunt câteva persoane, oameni vechi, buni tecuceni, care mai au un exemplar al vechiul testament aparţinând lui Anton Cincu şi că într-un orizont de timp mic vor scoate la iveală aceste documente în viaţa publică a comunităţii, pentru a îndrepta memoria unui mare cetăţean al Tecuciului, mare ctitor pentru acest oraş, care a construit printre altele actualul Spital Municipal Anton Cincu căruia i-a donat la ctitorire alte două moşii, respectiv moşiile Căpoteasca şi Micleasca, ce trebuiau să asigure buna funcţionare a Spitalului Anton Cincu, fiind vorba şi aici de alte câteva sute de hectare (aprox. 400) care au dispărut şi ele în neant, dar pot fi regăsite ca suprafeţe prin anumite declaraţii de avere.

Apropo…acum realizez că anul acesta – 2014 – se împlinesc 110 de la darea în folosinţă a Spitalului Anton Cincu din Tecuci, a cărui construcţie a fost finalizată în 1903, iar tăierea panglicii inaugurale ce semnifica începerea funcţionării efective a activităţii spitaliceşti a avut loc în 1904, panglica fiind tăiată de chiar fiul lui Anton Cincu, respectiv Theodor Cincu, care a fost ca şi tatăl lui primar al acestui oraş.

Ce vremuri, ce oameni…iar acum ce vremuri trăim, ce oameni ne conduc!

Postat de: „Cârcotaş”

5 Comments on "Prea şmechereşte, prea ca la ţară"

  1. Părerologul de Tecuci. | 6 mai 2014 at 09:06 | Răspunde

    „Cârcotaşul” merită respectul tuturor tecucenilor ! Stimate tecucean care ţi-ai însuşit acest pseudonim, ai putea să-ţi schimbi numele în renume dacă ai candida, independent , la viitoarele alegeri pentru Primăria Tecuciului …părerea mea…

    • profesor de istorie | 7 mai 2014 at 14:28 | Răspunde

      din pacate, @carcotas nu va putea candida!
      dar ar putea sa (re)devina consilier local! si asta cat mai rpd!
      ar putea fi si un excelent viceprimar! iar asta ar fi binevenit in actualul context cu radovei!
      spor la treaba!

      • Părerologul de Tecuci. | 7 mai 2014 at 17:39 | Răspunde

        Oricum, ar fi de preferat astfel de tecuceni pt. a ne reprezenta în Consiliul Local decât ” adunătura” pe falşi consilieri care stau smirnă în faţa caporalului-şef şi nu mişcă „în front”…Numai să nu-i piară şi dânsului vocea…ulterior…

  2. Intradevar, ce oameni au fost candva! Ce transformari uriiase a suferit acest popor de a ajuns in halul in care este acum!
    Felicitari, @carcotasul pentru acest articol cu adevarat EXPLOZIV!

  3. bravos @carcotas!
    cineva a simtit mirosul de sange si incepe sa traga!
    spor la treaba si la mai multe trageri!

Fii sociabil! Scrie şi tu un comentariu.

Your email address will not be published.


*


*