shopify
analytics tool

Legăturile domniţei Ruxandra Racoviţă cu Tecuciul

Mihai Racovita- Pictura de Theodor Aman, 1863.1

Ion T. Sion – Domniţe măritate cu fii de boieri

O fică de domnitor măritată cu un fiu de boier din Moldova a fost domniţa Ruxandra a lui Mihai vodă Racoviţă. Soţul ei s-a numit Grigoraş Costache şi era unul din cei cinci feciori ai marelui vornic al Ţării de Jos, Vasile Costache, din căsătoria sa cu o Cantacuzină. Cum se va fi ajuns la legătura matrimonială dintre domniţă şi fiul de boier, nu cunoaştem.

Să fi fost domniţa Ruxandra o persoană nu la fel de frumoasă cum a fost mama ei, doamna Ana ? E posibil. În popor umbla cândva vorba precum părinţii urâţi aduc pe lume copii frumoşi şi invers ; părinţii frumoşi dau naştere la copii urâţi. Oricare va fi fost situaţia, această însoţire a avut loc şi ea este atestată documentar. Dar să coborâm puţin pe ramura genealogică a domniţei pentru a-i afla cine i-au fost înaintaşii pe linie maternă prea puţin cunoscuţi, comparativ cu cei dinspre tată.

Primul atestat documentar este un Marta din Tecuci. A avut un fecior, Lupul spătar ( de rangul doi sau trei), fapt ce rezultă din două documente datate 15 noiembrie 1620 [1], 15 aprilie 1721 celălalt [2]. Lupu a avut fiu pe Dumitraşco. Toate trei persoanele sunt menţionate în respectivele documente cu prilejul unor înstrăinări de ocine pentru care tocmeala şi plata s-au făcut – se specifică în acte – de faţă cu ,,mulţi boieri şi megieşi, anume ; Lupul spătar, fiul lui Marta din Tecuci şi fiul lui, Dumitru fost spatar’’.[3] Înscrisurile poartă iscăliturile ambilor participanţi la înţelegere. La 8 septembrie 1632, când este întărită o danie Cârstei uricariul din Tecuci, se precizează unde e situat locul cu pricina ; ,,…în hotarul târgului Tecuci, între târg şi Camileşti (Cernicari n.n.), din gios de unde au fost moara Lupului Cârnul fost spatar’’[4]. Dumitraşco Cârnul a deţinut diverse slujbe dregătoreşti, ceea ce i-a înlesnit achiziţionarea de numeroase sate cu moşiile aferente.

A avut soţie pe o Vasilca din Pogăneşti, ţinutul Tutova, şi trei fete ;Ecaterina, Nastasia şi Ruxandra. Primele două au fost înfiate, iar ultima fiică le-a fost copil propriu. Diferenţa de vârsta între Ruxandra şi surorile ei vitrege fiind mare, după decesul părinţilor, Nastasia vinde mult din cumpărăturile părinteşti, inclusiv părţile ce i s-ar fi cuvenit Ruxandrei. Aceasta, în jurul anului 1680, se va mărita cu Dediul de Galaţi, personaj bine cunoscut prin fiica lor Ana (Helge în Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir), de o frumuseţe aparte. Va ajunge Doamnă a Moldovei prin căsătoria ei cu Mihai Racoviţă, domn în trei rânduri al Moldovei ( 1703-1705 ; 1707-1709 ; 1715-1725) şi de două ori în Muntenia.

C. Gane, în Trecute vieţi de doamne şi domniţe, relatează cum s-a ajuns la respectiva însoţire, faptul că M. Racoviţa ,,a luat de nevastă tocmai pe această splendidă femeie pe care trebuie să bănuim că şi el, Dimitrie Cantemir, a iubit-o, căci ura lui împotriva acestor soţi nu s-ar putea tălmăci altfel decât de simţământul invidiei şi al geloziei’’.[5]
Aceasta ar fi cauza denigrării …citeste intreg articolul

Sursa: Tecuci colt de rai

Fii tu primul care comentează on "Legăturile domniţei Ruxandra Racoviţă cu Tecuciul"

Fii sociabil! Scrie şi tu un comentariu.

Your email address will not be published.


*


Scrie în căsuţă rezultatul adunării de mai jos: * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.