shopify
analytics tool

Fabrica de conserve Tecuci, o marca de renume

  Fabrica de conserve din Tecuci a luat naştere la începutul anilor ’60. În 1953 au debutat lucrările de investiţie prin transferarea unor utilaje de la fosta fabrică de conserve din Ghidigeni. Condiţiile climaterice favorabile, bazinul legumicol renumit şi costul scăzut al irigaţiilor, datorită surselor de apă existente, erau câteva din punctele forte care garantau un viitor strălucit pentru noua fabrică, amplasată în sudul oraşului nostru. Tot de la Ghidigeni au venit în acea perioadă şi marea majoritate a specialiştilor în domeniu. „Fabrica a fost profilată la început pentru o capacitate de 3500 de tone de conserve. Ulterior societatea s-a dezvoltat prin extinderea spaţiilor de producţie, dotarea cu utilaje şi linii tehnologice la nivelul perioadei respective, ajungând în 1995 să producă 29400 t de conserve de legume, 7000 t paste tomate, 5000 t conserve fructe, 1500 t suc de rosii, 800 t conserve carne şi mixte”, ne-a precizat Vasile Chiţu, care a lucrat timp de peste 3 decenii în cadrul fabricii, din ’67 fiind numit şef al serviciului de investiţii.

  În anul 1974 fabricii îi sunt date în folosinţă de către stat 2130  ha de teren pe care l-a cultivat asigurându-şi necesarul de materii prime, amenajând în jur de 17 ferme de producţie (în Iveşti, Bereşti-Meria, cartierul Bălcescu; după ’89 s-a intrat şi în posesia fermelor de la Ungureni şi a celei aflate la ieşire din Tecuci, spre Galaţi). Prin reorganizare anuală cele 17 ferme s-au transformat în 21, fără a se achiziţiona noi suprafeţe. Tot atunci au luat fiinţă sere pentru răsaduri, la Barcea şi Munteni. Până în ‘89 se mai aduceau mazăre şi fasole păstăi de la fostele CAP-uri dar şi caise, piersici de la o livadă din judeţul Constanţa după cum ne-a explicat inginerul Maria Muscă, angajat al unităţii între 1981-2003. La fabrica de conserve existau 2 ateliere speciale în care se produceau: conserve de legume, pastă de tomate, conserve de fructe (compoturi, gemuri, magiun), conserve de carne, muştar, suc de roşii. De la 21 de sortimente câte erau la început s-a ajuns la 134. Cea mai mare fabrică ca producţie din ţară (ponderea exportului era de 80%) mai dispunea de un atelier mecanic care deservea întreţinerea şi un laborator de analize fizico-chimice şi microbiologice, fiecărui produs eliberându-i-se un buletin de analiză. „Totul era natural, nu se foloseau conservanţi”, a adăugat inginerul.

  Pe lângă ateliere mai existau 2 secţii, una de obţinere a sucului natural de mere şi alta a acidului tartric, pentru înlocuirea acidului citric, cea din urmă nerezistând mai mult de 1 an. În perioada mai-decembrie la fabrică lucrau între 1500-1700 de persoane din care 500 făceau parte din personalul permanent. Se lucra în 3 schimburi câte 8 ore pe zi. Erau cooptaţi totodată şi elevi, studenţi sau militari. „Erau fabrici similare, cu acelaşi profil, care mai trimiteau în schimb de experienţă la noi sau chiar pentru iniţiere, aveam specialişti”, ne-a declarat Ioana Capanu, angajat al fabricii din ‘74, fost director general între anii ’93-’99. Fabrica obişnuia să trimită personal tânar la cursuri de specializare pe cheltuiala ei pentru reînnoirea forţei de muncă. Anii ’78-’80 au însemnat un răstimp în care s-au făcut diverse modernizări pentru maximizarea activităţii. În România anilor ’90 volumul total al producţiei în industria de conserve era de 374.000 de tone, scăzând la aproape o treime în 1995, datorită schimbării climatului politico-economic. S-a înregistrat o scădere a exporturilor iar  competiţia cu produsele importate a devenit acerbă.

  Fabrica tecuceană a fost şi ea afectată dar adevărata perioadă de tristă amintire este cea după anul 2000 când datorită unor ilegalităţi comise (vânzări de utilaje, marfă etc.) s-a ajuns în pragul colapsului. La acea vreme acţionar principal era brăileanul Genan Pârvu. Fabrica renaşte însă după 2004 datorită managementului noilor cumpărători, primind denumirea de Contec Foods (anterior numită Contec, Ipilf şi fabrica de conserve). Este administrată în prezent de doi asociaţi de origine turcă stabiliţi în România. Prin retehnologizare şi alte investiţii făcute ajunge în scurt timp din nou în fruntea industriei de conserve de legume şi fructe din România, producând 150 de articole sub diferite mărci.  Site-ul oficial al Contec Foods

Alte articole despre Fabrica de conserve din Tecuci:

Fabrica de conserve din Tecuci isi recapata stralucirea de altadata -> Link

Conservele de Tecuci – marca de acasă -> Link

Fii tu primul care comentează on "Fabrica de conserve Tecuci, o marca de renume"

Fii sociabil! Scrie şi tu un comentariu.

Your email address will not be published.


*


*