shopify
analytics tool

Doctorul Ioan Kopeţki (I)

Ioan KopeţkiKopeţki s-a născut în oraşul Lemberg în anul 1814, într-o familie cu stare ce provenea din Köpenick. Urmează studiile elementare, gimnaziale şi filosofice în oraşul natal, apoi pe cele medicale la Viena, Leipzing. La München îşi ia doctoratul în medicină, chirurgie şi obstetrică la 28 iunie 1852, când îşi suţine teza „De febri intermittente”[1]. Referitor la anul în care doctorul Kopeţki a ajuns la Tecuci, avem mai multe variante. Vasile Lipan, autorul unui studiu privind studenţi medicinişti români la universitatea din Munchen în secolul al XIX lea, precizează că, după ce a susţinut teza de doctorat, Kopeţki vine în Moldova „obţinând libera practică” şi îşi începe activitatea de medic (27 septembrie 1852) de pe poziţia de „fizic al oraşului Tecuci”. Tot Lipan afirmă că „în 1853 devine medic primar al oraşului Tecuci” calitate păstrată până în aprilie 1855, când „este numit medic primar al districtului”[2]. Broşura dedicată fostului primar Anton Cincu, 100 de ani de la naşterea lui Anton Cincu, avansează anul 1856 pentru venirea doctorului Kopeţki în localitate. Se poate avansa, pentru venirea doctorului Kopeţki la Tecuci, anul 1847. …citeste intreg articolul

Sursa: prof. Doru Parascan blog

4 Comments on "Doctorul Ioan Kopeţki (I)"

  1. Domnilor, dintr-un site interesant va transformati intr-un fel de salata asortata. Nu mai citesc blogul lui Parascan, ca-l gasesc tras la xerox in Tecuci.eu !? Iar daca va place meniul acesta, puneti-l macar pe Ioan Kopetki la categoria “Personalitati tecucene” !
    In rest, numai de bine.

    • Multumim pentru vizita si observatii. Credem ca observatiile sunt corecte si pertinente. Ca atare, trecem acest post in categoria “personalitati tecucene”.

    • Blogul celui amintit este destul de “tanar”. Am dorit sa-l promovam un pic mai incisiv, pentru inceput. Apoi o sa stea pe “picioarele lui”.

  2. Despre Tecuci numai de bine

    Daca inima mea s-ar crede în stare sa se împarta
    celor iubiti, s-ar împarti între cartea “Documente
    privind organizarea sistemului sanitar tecucean (vol.I)” si autorii ei, Doru Parascan, Valentina Parascan!
    În vremea holerei, în timpurile stravechi, prin donatiile unor oameni de omenie, zicem noi astazi, cei ce au scris aceasta carte au avut de partea lor pe Costache Conachi. Pe meleaguri azi, fie în judetul Galati, fie Bacau, fie Vrancea exista atunci Judetul
    Tecuci. Erau în judet si Podu Turcului si Stanisesti si Bursucani si Matca. O carte esentiala pentru a întelege de unde venim si încotro ne ducem, noi cei din Tecuci….
    Cartea a fost lansata la Muzeul de Istorie, în Rotonda UMF Iasi. Coordonatorul colectiei editoriale “Document” este dr. Richard Constantinescu, el însusi tecucean. Un “Prolog” semnat de prof. univ. dr. C.D. Zeletin reaminteste si de cele trei volume de
    Documente tecucene (I, 1938; II 1939; III, 1941) publicate de ilustri profesori – Constantin Solomon si C. A. Stoide.
    Cartea de fata înseamna o noua deschidere spre cunoastere, oarecum si la îndemnul istoricului I. Caprosu, cel ce mentiona in Viata Medicala, nr. 27, an XX, 4 iulie 2008, p.7, cum ca astfel de informatii, “documente medicale – si istorice zac, necunoscute, în arhive”. În luna mai, la “25 maiu 1823 un act din
    Dosarele Arhivei Nationale Iasi” cuprinde un “ecstract pentru locurile, dughenile, a casalor boeresti si ale altor gradini si alte acareturi ce sunt pe mosia manastiri Sfântului Spiridon din Iasi”… Prima parte a cartii se încheie cu momentul în care
    “Directivele decretului semnat de Alexandru I. Cuza în august 1862 sunt îndeplinite si de tecuceni, o mâna de oameni inimosi reusind sa strânga banii necesari cumpararii caselor care aveau sa serveasca drept spatiu pentru primul spital: Sf. Ion Botezatorul” (52 de titluri mentionând datele esentiale si documentele cuprinse într-o cronologie: 26 iunie 1836 – 19 martie 1904) Urmatoarele repere ale cartii sunt documente ce
    cuprind date despre “Boierii din Tecuci si Nicoresti..”.
    “Intentiile testamentare ale lui Costache Conachi privind sustinerea sistemului sanitar local”. Un Testament, al lui Costachi fiul rapos(atului) Slug(er) Neculai Arhip (emotionant).. “fac stiut prin aceasta ca desi ma aflu în vârsta de 22 ani, dar vazându-ma în oares care slabiciune si tot odata având în privire ca daca m-am nascut pe lume trebuie sa fiu si muritoriu, am socotit.. (urmeaza testamentul)”. Eforturile Smarandei Cincu de a înfiinta un spital la Tecuci sunt subliniate într-un subtitlu din carte.. “Serdareasa Smaranda Cincu staruieste pentru înfiintarea spitalului din Tecuci, ca una ce a descoperit mai multe danii pentru înfiintarea lui precum de la.. “(urmeaza precizarile de rigoare). Catagrafia din 1831 îl aminteste pe Tudoran Cincu, sa se stabileasca în Tecuci. În 1839 Tudoran Cincu cumpara proprietati în Tecuci, terenuri care vor fi folosite pentru ridicarea unei bolnite si a bisericii “Sf.
    Ioan Botezatorul” (I. T. Sion – “Note referitoare la familia Cincu” – Observator de Tecuci, 17 – 24 ian 2007). Reputatia Smarandei Cincu, de doctor, este notata într-o brosura: 100 de ani de la nasterea lui Anton Cincu – (Comemorare pe care o mentionam). Cu tot efortul depus “Oficialitatile întâmpina dificultati în misiunea de a înfiinta Spitalul cu banii promisi de “particulari”
    (“Pe drumuri de munte” – Calistrat Hogas 2003, editie
    îngrijita de Cristian Livescu). Anton Cincu are un rol deosebit fiind “primul primar al orasului Tecuci (1864) si o permanenta în Consiliul local (consilier)”. Anton Cincu lasa prin testament suma de 200.000 lei pentru “sa se construiasca în Tecuci un spital si un local de bae pentru public”. Spitalul a fost construit între anii 1899 si 1903. Inaugurarea lui a facut-o Teodor Cincu, fiul lui Anton Cincu. Spiterul C. Racovita prezinta preturile
    medicamentelor cerute de Spital în luna Decembrie 1863..
    Autorii cartii noteaza exact nu numai documentele,
    ci si identificarea lor, sursa etc. Truda lor este de
    subliniat ca fiind dovada sacrificiului si daruirii. Unele corespondente (scrisori) se refera la doctorul Iacob Elias care “refuza sa viziteze bolnavii de holera” si la altii care nu-si îndeplineau datoriile fata de bolnavi, în timpul holerei. La fel, despre difteria (25 cazuri în plasa Zeletin, în comuna Podu Turcului 10 cazuri, etc.) care aparuse în zona. “Spre sfârsitul anului Consiliul de hygiena publica si salubritate n-a tinut sedinte din cause ca s-a dizolvat Consiliul Communalu Tecuciu,..” Cartea are Anexe (manuscrise) ce dau autenticitate.
    Se cuvine sa mentionam aici si pagina finala, cu multumirile ce se cuvin tuturor acelora care au contribuit financiar la editarea volumului (Laurentiu Chirvasuta, dr. Dragos Teodoru, Mircea Diaconita). De asemenea: profesorului I. T. Sion – Tecuci, d-lui
    Nicusor Bobocea – Bucuresti, d-lui Pohrib Adrian directorul Arhivelor Nationale Galati, d-lui Bogdan Mitrofan – Iasi.
    Pentru istoria cuprinsa aici, recomandam cartea specialistilor si tuturor celor interesati, celor legati prin firele nevazute ale respectului si recunostintei fata de viata si realizarile tecucenilor de altadata si de astazi deopotriva.

    Revista Cronica- februarie 2010
    Jurnal cu scriitori
    Ion Hurjui

Fii sociabil! Scrie şi tu un comentariu.

Your email address will not be published.


*


*