shopify
analytics tool

Denumirea străzilor Tecuciului. Începuturi, evoluţie, sugestii

Planul mosiilor Tecuciului din anul 1813_tecuci.euDupă cum bine se ştie pentru a te putea orienta într-o localitate, trebuie ca străzile acesteia să poarte un nume fapt  ce-ţi va permite să te orientezi cât mai uşor, să identifici şi să reţii, ulterior, posibile destinaţii. Tecuciul în prima jumătate a secolului al XIX-lea se înfăţişa încă ca un autentic târg provincial în ciuda faptul că îndeplinea şi atributul de reşedinţă a ţinutului omonim. El avea doar două artere principale (corespunzătoare străzilor Ştefan cel Mare şi Costache Negri de astăzi), reprezentate şi în planul din 1813 al unor moşii de danie de la răsărit de Tecuci datorat spătarului Ioan Jora [1] de-a lungul şi de-a latul cărora se înşiruiau mahalale dezvoltate în mod haotic precum: Poşta, Peri, Buda, Bulgari, Branişte, Nămoloasa, Precista ş.a.[2]
În urma incendiului devastator de la 1 iulie 1858 care a reuşit să distrugă cea mai mare parte a zonei comerciale din centrul aşezării, Departamentul Treburilor din Lăuntru din Capitala Moldovei a solicitat pe inginerul Mornand din Galaţi să se deplaseze la Tecuci pentru a realiza un plan de sistematizare a oraşului pledând pentru crearea de „de uliţi drepte şi în lărgime”. [3]   Atunci s-a stabilit nivelimentul străzii Mari şi s-au început „lucrările de rectificare a oraşului”. [4]
Începând cu anul 1870, în afara străzii Mari (fostă Uliţă Principală) şi a unor mahalale care preluaseră numele bisericilor din interiorul acestora, apar în documentele vremii străzi ca Şoselei [5], Focşanilor sau Podului [6]. În această perioadă, imobilele de pe strada Mare încep să primească numere [7]. Printre străzile în curs de amenajare, precum şoseaua Naţională, Braniştea, Focşani, Spitalului [8], se mai conturează „Bulevardul mergător spre Gară” şi Teatrului situată din latura sudică a Grădinii Publice. [9]
Prima reprezentare a tramei stradale de la sfârşitul secolului al XIX-lea o datorăm Stabilimentului Grafic „Socec” din Bucureşti [10a]. Conform acesteia, oraşul – ce era traversat, de la Nord la Sud,  de lunga stradă Carol I – era împărţit în două culori: galbenă Prima harta a Tecuciului din anul 1886_tecuci.euîn partea de Răsărit şi roşie la Apus, în cadrul cărora se conturau suburbiile şi toate străzile componente. Cele mai importante artere ale culorii roşii erau: Bacău, Sf. Ioan, Spitalului, Elena Doamna, Nicoreşti, Petru Rareş, Branişte şi Bulevadrul Elisabeta. Culoarea galbenă includea străzile: Ştefan cel Mare, Potcovari, Călăraşi, Dorobanţi, Tabaci, Sf. Gheorghe, Cuza Vodã şi Bulevardul Tribunalului [10b]. Împărţirea aşezării în două culori s-a menţinut până în preajma Primului Război Mondial. [11]
Cu ocazia celui mai important Recensământ al populaţiei din anul 1899 aflăm că existau în oraş peste 50 de străzi cu denumiri certe, cele mai dens populate fiind Ştefan cel Mare, Carol I, Cuza Vodă, Griviţa (de fapt Criviţeni), Elena Doamna, Focşa şi Mihail Eminescu, printre cele cu mai puţine case numărându-se: Dorobanţi, Gheorghe Asachi şi Vasile Alecsandri. [12]
Mult mai târziu, la 1 iunie 1912, într-o şedinţă ordinarã a Consiliul Comunal Tecuci s-a adoptat un „tablou al străzilor din oraş”. Acesta includea denumiri noi ca: Principesa Maria (segmentul Bd-lui Gării, din str. Carol şi până în Ghica Vodă), Constantin Brâncoveanu, Petru Rareş (în loc de Brat Boteanu). [13]
Pe 23 octombrie 1931, Primăria a recurs la alte atribuiri de nume: I.C. Brătianu, 15 August 1916, Costachi Conachi, Bd-ul Elisabeta, Ioniţă Hrisanti, Sf. Ilie, Dr. C-tin Petraş, Lt. col. Tudor Pamfile, Hatmanul Şendrea. [14]
Cele mai multe străzi noi s-au conturat, în perioada interbelică, în zonele mai îndepărtate de centrul urbei, adică în cartierele: „Regina Maria” (astăzi, „Nicolae Bălcescu”) creat în 1920 şi CFR întemeiat cu şase ani mai târziu.
În perioada care a urmat celui de al Doilea Război Mondial, mai precis spus în anul 1949, Comitetul Provizoriu al Sfatului Popular orăşenesc Tecuci, conformându-se unei recomandări exprese a Comitetului judeţean al P.M.R. Tecuci, recurge la înlocuirea numelui tuturor străzilor ce aveau tangenţă cu biserica cu nume ale unor „eroi ai clasei muncitoare”. Astfel, Sf. Neculai devine Leonte Filipescu, Sf. Ilie = Nicolae Cristea, Maica Precista = Al. Sahia, Trei Ierarhi = Donca Simo etc. [15]
Bulevardul Elisabeta_tecuci.eu  După evenimentele din 22-23 Decembrie 1989, în ianuarie 1990, mai multe străzi aveau să-şi recapete vechea denumire. Astfel, Constantin Dobrogeanu-Gherea redevine Costache Racoviţă, Poştei = Ioniţă Hrisanti, în timp ce bulevardul 13 Decembrie se numeşte Victoriei, 23 August 1944 = 1 Decembrie 1918, 7 Noiembrie  = Gheorghe Petraşcu. Totodată, mai multe din străzile vechi sau cele în curs de amenajare preiau numele unor binecunoscute personalităţi tecucene: Costache Conachi, Tudor Pamfile, Ion Petrovici, Dimitrie Hârlescu, Iorgu Iordan, Smaranda Brăescu ş.a.m.d.
Ţinând cont de faptul că, în ultima vreme, perimetrul oraşului s-a tot extins (ajungând a îngloba cca. 150 străzi, alei sau fundături), iar multe din străzile anterioare poartă încă nume banale lipsite de semnificaţie: Bazinului, Castelului, Constituţiei, Duzilor, Dealului, Epureni, Gheorghieni, Lalelei, Prunului etc.), recomandăm edililor actuali să atribuie acestora numele unor personalităţi reprezentative din secolul al XIX-lea care au contribuit la dezvoltarea şi modernizarea oraşului sau s-au implicat în înfăptuirea unor mari acte istorice din istoria poporului nostru. Aducem în centrul atenţiei pe spătarul Constantin Vidră, fost prezident al Casei Obştei, intermediar în acţiunea de redobândire a moşiei târgului Tecuci şi promotor al ideii de a avea o şcoală de învăţătură în oraş; protopopul Gheorghe Dimitriu (tatăl prozatorului Calistrat Hogaş) şi institutorul George Nicoleanu, cei mai aprigi susţinători din localitate ai cauzei Unirii din perioada 1857-1859, ultimul fiind nu numai întemeietorul primei şcoli Publice, ci şi prezident al Eforiei Tecuciului; medicul Constantin Petraş un mare profesionist cu implicare directă în tămăduirea ostaşilor răniţi în timpul Războiului de Independenţă, socotit de toată lumea drept „doctorul celor săraci” motiv pentru care faptele sale aveau să-i inspire scriitorului Al. Lascarov-Moldovanu o emoţionantă evocare. În plus, doctorul C. Petraş a fost fondatorul secţiunii locale (1892) a Societăţii „Ateneul Român” din Bucureşti şi a sprijinit, în anul 1907, întemeierea primei biblioteci publice din oraş. Şi lista acestora ar putea continua, desigur, dacă actualiii membri ai Consiliului Local s-ar arăta preocupaţi de scoaterea în evidenţă doar a oamenilor de excepţie care s-au impus deja în memoria colectivă (Elena Caragiane-Stoenescu, Vintilă Dongoroz, maior Pavel I. Strada Mare_tecuci.euIorgu, generalii Henri Cihoski şi Ştefan Gane aviator Al. Şerbănescu etc.) şi nicidecum a unor personaje lipsite de merite reale, aşa cum pare să se fi întâmplat până mai de curând. În acelaşi timp, ar trebui să se studieze şi posibilitatea revenirii, desigur în mod eşalonat şi numai acolo unde se mai poate, la numele vechi consacrate, adică la cele de dinaintea schimbărilor impuse de regimul comunist. Avem în vedere nu numai denumirile ce evidenţiau diversitatea breslelor existente, ci şi pe cele preluate de la bisericile vechi sau de la unităţile militare care au fost într-atât de mult legate de Tecuci (Reg. 24 Dorobanţi devenit Regimentul VI Tecuci nr. 24 infanterie, Reg. 7 Călăraşi sau Grupul 9 Vânătoare) şi care au avut o contribuţie notabilă în realizarea dezideratelor de independenţă, de unitate şi eliberare ale românilor. S-ar putea ca generaţiile de acum şi cele ce vor urma să nu mai conştientizeze faptul că în Tecuci au existat, cândva, importante efective militare care au înscris câteva pagini glorioase în cartea de aur a aşezării.
În încheiere, prezentăm evoluţia denumirilor unora dintre străzile mai importante ale Tecuciului. Menţionăm faptul că s-a avut în vedere denumirea actuală, dar şi succesiunea numelor purtate anterior de către acestea.
1 Decembrie 1918 / Şoselei, Calea Naţională, Principală, Carol I, 23 August 1944;
Gheorghe Petraşcu / Cazărmilor, Adjudului, Bacău, Tudor Pamfile, 7 Noiembrie;
Ştefan cel Mare / Uliţa, Uliţa Principală;
Gloriei / Potcovarilor, dr. Al. Caragiane;
13 Septembrie / Sf. Gheorghe I, Tache Ionescu, Catedralei;
Republicii / Pieţii, Grădina Publică, 15 August 1916;
Victoriei / Gării, Principesa Maria, Regina Elisabeta, 13 Decembrie;
Costache Racoviţă  / Spitalului, C. Dobrogeanu-Gherea;
Ecaterina Teodoroiu / Sf. Ioan;
Dimitrie Hârlescu / Ocolul, Sf. Dumitru;
Căpitan Darbun / Cojocari;
Căpitan Vlad / Dorobanţi;
Mihai Eminescu / Tabaci;
Costache Conachi / Spitalul, 11 Iunie;
Elena Doamna / Focşanilor, Elena Doamna, V.I. Lenin;
Popa Şapcã / C. Brâncoveanu, Hatman Şendrea, dr. D. Vrabie;
Galaţi / dr. Brat Boteanu, Petru Rareş, A.I. Vîşinski;
Tudor Pamfile / Branişte, Anton Cincu, 6 Martie;
Calistrat Hogaş / Sf. Nicolae, Leonte Filipescu, Văleni;
George Coşbuc / Sf. Gheorghe II, Th. Săndulescu;
Maior Andrei / dr. C. Petraş;
Ion Petrovici / Teatrului, Tribunalului, I.C. Brătianu, 30 Decembrie 1947;
Maior Gh. Şonţu / Precista, Al. Sahia;
Alecu Russo / Liniştea, dr. I. Kopeţki;
Bârladului / Sf. Ilie, Nicolae Cristea;
Cuza Vodă, Podului, Cahului, Prutului;
Libertăţii / Teodor Cincu;
Bobâlna / Spiru Haret.

Autor: Ştefan Andronache – Contribuţii la noua ediţie a „Monografiei oraşului Tecuci”, lucrare aflată în pregătire.

Note: [1] – (ArhiveleNaţionale ale României SC-Bucuresti, fd. Planuri moşii, Judeţul Tecuci, pl.28);
[2] – DJAN-Iaşi, col. Manuscrise, nr. 1608, 25 iunie 1828, f. 1-20;
[3] – ANR-Bucuresti, fd. MLP, 772/1858, f.1;
[4] – Idem, f.31;
[5] – SJAN-Gl., fd. Primăria Tecuci, 1/1871, f. 58;
[6] – idem, f. 70, 120;
[7] – SJAN-Gl., fd. PT, 3/1870, f.198;
[8] – SJAN-Gl., fd. PT, 6/1874, f. 165, 186; 4/1874, f. 220-221;
[9] – SJAN-Gl., fd. PT, 7/1876, f. 7, 17;
[10a] – Crivetz, Nicolae I., „Geografia judeţului Tecuciu”. Tecuci, 1886;
[10b] – ibidem;
[11] – SJAN-Gl., fd. PT, 9/1916, f. 1-10;
[12] – SJAN-Gl, fd. PT, 1963/1899, f. 2-3, 59;
[13] – SJAN-Gl., fd. PT, 8/1912, f.40?;
[14] – SJAN-Gl., fd. PT, 34/1931, f. 31-32;
[15] – SJAN-Gl., fd. PT, 1/1949, f.72 .

Fii tu primul care comentează on "Denumirea străzilor Tecuciului. Începuturi, evoluţie, sugestii"

Fii sociabil! Scrie şi tu un comentariu.

Your email address will not be published.


*


*