shopify
analytics tool

Ateneul Cultural „Ştefan Petică”

Ştefan Petică  Anii ce au urmat Intregirii României au favorizat descătuşarea energiilor creatoare ale intelectualităţii tecucene, care s-a străduit să conceapă demersuri culturale de o bogăţie şi o diversitate necunoscute încă în trecut. Astfel, în 1920, s-au înfiinţat: Societatea Culturală „Ştefan Corodeanu”, în cadrul Şcolii Normale de Băieţi şi Societatea de Educaţie Naţională de pe lângă Cercul Militar.33  In acelaşi timp, Teatrul Comunal devenise gazda primitoare a nenumărate şezători, conferinţe sau concerte, la realizarea cărora contribuiau nu numai cadrele didactice, corpul clerical, ci şi avocaţii, medicii sau ofiţerii aşezării.

Intr-un atare climat, descinde la Tecuci dr. Grigore Tabacaru, numit din septembrie 1923 ca profesor de filosofie la Şcoala Normală din Tecuci. Din iniţiativa sa, pe 25 noiembrie 1923, un grup de intelectuali – între care s-au remarcat: avocaţii Virgil Mironescu, V. G. Beldie şi Traian Corodeanu, profesorii Şt. Corodeanu şi Antoaneta Bogdan, institutorii Gh. Popovici şi Zoe Ţuchel, căpitanul I. Diea şi protopopul N. Conduratu34 – pune bazele Ateneului Cultural, al cărui principal scop era acela de a contribui la îmbogăţirea „culturii naţionale, sociale, juridice, religioase, morale, cetăţeneşti, artistice şi ştiinţifice a maselor populare” din reşedinţa şi satele judeţului.35

Articolul 3 din Statutul Ateneului prevedea realizarea unor „conferinţe generale şi profesionale”, fondarea unei „biblioteci populare”, invitarea unor „personalităţi distinse din ţară pentru a ţine conferinţe”, organizarea de „expoziţii anuale de artă şi industrie naţională, şezători, conferinţe, concerte, serate şi teatru popular”.36

Un sprijin real l-a acordat societăţii benevole buletinul periodic omonim din care au reuşit să apară doar două numere, unul pe 6 decembrie 1923, şi un altul pe 1 ianuarie 1924. In paginile sale erau reflectate toate evenimentele din viaţa tinerei instituţii, se popularizau programele sau se reproduceau chiar fragmente din conferinţele cele mai interesante ale membrilor acesteia.

Pe 25 decembrie 1923, s-a multiplicat o listă de subscripţie publică, prin care se făcea apel „la onoratul public să doneze cărţi de orice fel şi scrise în orice limbă, care să mărească numărul cărţilor din bibliotecă”.37 Biblioteca Publică urma „să fie pusă la îndemâna tuturor doritorilor de citit”, pentru „a ridica zăbranicul de întuneric de pe sufletul poporului”.38

Apelul Ateneului Cultural nu a rămas fără ecou şi biblioteca populară, atât de râvnită de comitetul acestuia, s-a înfiripat, ajungând să numere, numai după un an de la întemeiere, peste 2.000 volume.

Principalele forme de informare şi educaţie au fost conferinţele ce trebuiau „să reverse lumină asupra celor setoşi de cultură”. Remarcăm intervenţiile dr. Grigore Tabacaru, avocaţilor Şt. Gheorghiu şi V. S. Radu, ale institutorilor V. Avram, I. Beldie şi C. M. Gheorghiu, precum şi pe cele ale preoţilor N. Conduratu  şi G. Panaitescu, organizate atât pentru publicul larg, cât şi pentru membrii corpului didactic şi elevilor din clasele superioare.39

La invitaţia aşezământului de cultură tecucean s-au mai produs formaţiile artistice ale Ateneului Popular din Tătăraşi – Iaşi (pe 9 mai 1925) şi scriitorul Victor Ion Popa, care a susţinut conferinţa „Pictura românească”.40

La rândul lor, conferenţiarii şi formaţiunile artistice ale Ateneului Cultural s-au deplasat şi în cartierele mărginaşe ale oraşului (Regina Măria, Tecuciul Nou) sau în comune ca Iveşti, Nicoreşti, Ţepu ş.a.

Membrii săi au pus umărul la întemeierea Şcolii Comerciale Elementare de Băieţi41, la înălţarea statuii Cercetaşului sau la pregătirea festivităţilor ocazionate de comemorarea a două decenii de la trecerea în nefiinţă a sensibilului poet Ştefan Petică, pentru acesta din urmă organizându-se, pe 26 octombrie 1924, un emoţionant pelerinaj în comuna natală Buceşti. Cu acel prilej, s-a montat o cruce monumentală cu inscripţie deasupra mormântului aflat în curtea bisericii.42 Copleşiţi de dimensiunea personalităţii acestuia, diriguitorii instituţiei au hotărât ca Ateneul să-i preia numele.

Din dorinţa de a face cât mai cunoscută opera literară a unor scriitori de valoare naţională, entuziastul animator care a fost dr. Grigore Tabacaru, avea să tipărească în 1925, la Tecuci, următoarele cărţi: „Ştefan Petică. Note biografice, amintiri. Valoarea operei poetice…”, ce înmănunchează textul propriei conferinţe, ţinută pe 4 noiembrie 1924 în sala Teatrului Comunal şi „Ion Creangă. Opere complete”, aceasta din urmă fiind o ediţie populară destinată lecturii oamenilor nevoiaşi şi elevilor lipsiţi de posibilităţi materiale.

După plecarea la Bacău a dr. Grigore Tabacaru, activitatea instituţiei de cultură din Tecuci nu a mai cunoscut intensitatea pe care a avut-o în faza iniţială. Singurele elemente componente ale acesteia, ce continuau să funcţioneze, erau biblioteca – instalată într-un local pus la dispoziţie de librarul D. Patron, formaţia corală şi orchestra de cameră de amatori (dirijată de Vasile S. Radu şi I. Briţican), considerată fiind ca „cea mai bună din Moldova”.43

O ultimă realizare de prestigiu a membrilor Ateneului Cultural „Ştefan Petică” din Tecuci am putea spune că a fost bustul folcloristului Tudor Pamfile, inaugurat pe 17 iunie 1928, în Grădina Publică a oraşului. Printre membrii cei mai activi ai Comitetului de iniţiativă pentru ridicarea acestuia s-au numărat şi câţiva din liderii spirituali ai Ateneului: V. S. Radu, Traian Corodeanu şi Gheorghe Popovici.44

Cu timpul, „energiile creatoare” şi „preocupările înalte de ordin intelectual” ale tecucenilor au fost absorbite de politică. Ea i-a împiedicat pe puţinii intelectuali să „se solidarizeze […] pentru un scop atât de înalt”, iar ei „au abandonat orice activitate la această instituţie”, fapt ce a determinat-o, mai apoi, „să sucombe, cu toate stăruinţele puse de a o menţine”.45

Cel din urmă preşedinte al acestuia, avocatul Vasile S. Radu, aducea următoarele la cunoştinţa Primarului, la 23 octombrie 1931: „Ateneul Cultural, prin diminuarea activităţii sale, nu mai poate ţine cu chirie localul lui D. Patron. La Sf. Dumitru acesta trebuie să evacueze camerele ce ocupă şi neavând unde adăposti biblioteca ce a înjghebat încă din primii ani, vă rog să binevoiţi a lua pe seama Primăriei aceasta bibliotecă, mai ales că Dv. intenţionaţi înfiinţarea unei biblioteci publice în oraşul nostru şi acest început modest poate servi de schimbare în alcătuirea viitoarei biblioteci”.46

Vreme de şapte ani, Ateneul Cultural „Şt. Petică” a încercat să suplinească lipsa unor instituţii de cultură specializate în Tecuci, străduindu-se, pe cât posibil, să contribuie la îmbunătăţirea climatului spiritual local.

Stefan Andronache

Fii tu primul care comentează on "Ateneul Cultural „Ştefan Petică”"

Fii sociabil! Scrie şi tu un comentariu.

Your email address will not be published.


*


Scrie în căsuţă rezultatul adunării de mai jos: * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.