shopify
analytics tool

Anton Cincu – demnitar

Anton Cincu  Cincu, Anton (nascut la 8-nov-1831 in Tecuci, decedat 6-aug-1894), demnitar. Mama lui, serdăreasa Smaranda Corban era supranumită „doftoroaia” pentru bunătatea şi priceperea cu care îşi îngrijea semenii. Era căutată şi de bolnavi din alte zone ale ţării. L-a tratat chiar pe Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. A înfiinţat o bolniţă care până în 1845 a fost singurul dispensar sanitar al întregului judeţ. După această dată, angajează un medic, apoi încă doi, pe care i-a plătit din banii ei. În 1857, soţul ei, Tudoran Cincu, cumpără câteva case spaţioase şi înfiinţează un spital de organizarea şi funcţionarea căruia se va ocupa serdăreasa. Cei doi soţi au dăruit oraşului două moşii care, împreună cu cea răscumpărată tot de ei în 1820, formează perimetul oraşului Tecuci. În 1850, Tudoran şi Smaranda Cincu au ridicat biserica „Sf. Ioan Botezătorul”. Din cei cinci copii ai lor, au rămas în viaţă doar doi: Anton şi Caterina (secretara caimacanului Vogoridi, moartă la 18 ani). Anton Cincu, s-a căsătorit cu sultana Nistor din Focşani. Au avut zece copii, din care au ajuns la maturitate doar şase. La vârsta de 25 de ani, Anton intră în politică. Este trimisul judeţului în Cameră, apoi în Senat. În 1864, devine primul primar ales al oraşului Tecuci.  A fost reales în anii 1866, 1868 şi 1871. Renunţă la ultimul mandat şi rămâne consilier comunal. În 1894, tecucenii îl aleg ca primar pe Theodor Cincu, fiul lui Anton. În perioada cât a fost primar, Anton Cincu a realizat câteva lucrări capitale pentru modernizarea oraşului şi sporirea gradului de civilizaţie al locuitorilor: asanarea bălţilor formate de pârâul Tecucel, a pus la dispoziţia celor săraci locuri de casă, a amenajat bulevardul care leaga centrul de Gara de Sud, a asigurat întreţinerea şcolilor şi a spitalului, s-au construit cazărmile militare pe terenul oferit gratuit de Primărie. În felul acesta, cu cele două regimente de cavalerie, unul de infanterie şi o baterie de artilerie, Tecuciul a devenit un important centru militar. Au fost pavate cu piatră străzile principale şi s-a înălţat Foişorul de Foc (22m) în centrul oraşului. Tot primarul Anton Cincu i-a determinat pe tecuceni să renunţe la casele de lemn în favoarea celor de cărămidă pentru a se evita incendiile.  A donat oraşului moşia sa Capoteasca (din jud. Rânmicul Sărat), ca din veniturile încasate să poată fi întreţinut spitalul. Pentru subvenţionarea şcolii din Cărăpceşti a donat moşiile sale Micleasca şi Cosmeasca.

Spitalul Anton Cincu Tecuci

La moartea sa survenită în 1894 a lăsat prin testament uriaşa sumă de 200 mii lei pentru construirea unui spital modern. Acest deziderat a fost realizat în 1904 de fiul său Theodor care a fost şi el mulţi ani în fruntea obştei. Luând exemplul tatălui său a donat în 1934 actuala clădire a Muzeului Mixt considerată atunci cea mai frumoasă casă din oraş. Spitalul, care după 1990, poartă numele lui Anton Cincu, a fost la începutul sec. XX unul dintre cele mai frumoase şi mai dotate instituţii sanitare din această parte a ţării. Au trecut peste 100 de ani şi tecucenii nu au izbutit să constriască un spital mai impunător decât cel primit în dar de la Anton Cincu.

Tot el a construit spitalul din Nicoreşti, podul de la Ţigăneşti şi a amenajat şoseaua Tecuci-Nicoreşti. A refuzat de mai multe ori să facă parte din guvernul ţării, iar pentru funcţiile prestate nu a acceptat să fie remunerat.

Sursa: volumul „Nasc si la Tecuci oameni” scris de Vasile Ghica